Nimic.

Intru în reţea. O contactez grăbită. Îi spun tot ce s-a întâmplat Duminică de Sf. Andrei. O rog să-mi dea un sfat. O întreb ce i-aş putea zice. Îi trimit poza şi vorbele lui. Deocamdată nici un răspuns, nici o încurajare, nici un sfat, nici o parere. "Trebuie doar să-l laşi puţin timp în pace. Nu-i zi nimic. Fi rece şi comportă-te ciudat." Doar atât putu să-mi zică. Aveam de gând să o ascult. Poate nu se întâmpla nimic sau mai rău. Sau poate se întâmpla. Nu aveam de unde să ştiu reacţiile lui. Mă stresam şi mă consumam degeaba. De ce? Oricum nu rezolvam nimic.